CNCSIS - Programul PN II - IDEI cod. 2207; contract nr. 810/2009

Director : Prof. dr. Andrei Corbea-Hoișie

«DICȚIONAR AL PRESEI DE LIMBA GERMANĂ DIN BUCOVINA ISTORICĂ 1848-1940»

I.            ECHIPA

II.          FINANȚARE

III.        REZULTATE PARȚIALE (Participări la manifestări științifice & publicații)

IV.         SINTEZĂ ETAPA 2009 (Faza I și II)

I. - ECHIPA

Director:

Prof. dr. Andrei Corbea-Hoișie

(CV și Lista de publicații la: http://germanistik.uaic.ro/ro/cadre/andreicorbeahoisie.html )

Membri:

Lect. dr. Hans Neumann

(CV și Lista de publicații http://germanistik.uaic.ro/ro/cadre/hansneumann.html)

Lect. dr. Ion Lihaciu

(CV și Lista de publicații la http://germanistik.uaic.ro/ro/cadre/lihaciu.html)

Prep. drd. Dragoș Carsevici 

(CV și Lista de publicații la : http://germanistik.uaic.ro/ro/cadre/dragoscarasevici.html)

II. - FINANȚARE

CNCSIS, Program IDEI – cod.2207

Nr. Contract:   810/2009

Suma totală:   884.478 Lei

III. - REZULTATE PARȚIALE (Participări la manifestări științifice & publicații)

a) Publicații:

Andrei CORBEA-HOIȘIE: History of the Literary Cultures of East-Central Europe. Junctures and Disjunctures in the 19th and 20th Centuries. Volume II, ed. by M. Cornis-Pope and J. Neubauer, în: Arcadia [Berlin - ISI], Bd. 44 (2009), Heft1, S. 198-200.

Andrei CORBEA-HOIȘIE: Réflexions sur le tournant celanien, în: «Continuum» [Tel Aviv], Nr. 6 (2009),          p. 130-140.

Andrei CORBEA-HOIȘIE: Negative Galizien-Klischees in der Bukowiner Öffentlichkeit vor dem 1. Weltkrieg, în: Historia sub specie aeternitatis. In honorem magistri Alexandru Zub, ed. de V. Spinei și Gheorghe Cliveti,  Editura Academiei Române, București, 2009, p. 339-352.

Andrei CORBEA-HOIȘIE: Jüdisches und jiddisches Czernowitz in Kunst und Kultur im alten Czernowitz, în: Mythos Czernowitz – Eine Stadt im Spiegel ihrer Nationalitäten, Potsdam - Germania, 2009, p. 66-81.

Ioan LIHACIU: Kunst und Kultur im alten Czernowitz, în: Mythos Czernowitz – Eine Stadt im Spiegel ihrer Nationalitäten, Potsdam - Germania, 2009, p. 46-64 

Ion LIHACIU: Der Anfang des Theaterlebens in der Bukowina wiederspiegelt in der wiener satyrischen Zeitschrift der Humorist und in der amtlichen Czernowitzer Zeitung, în: Acta Iassyensia Comparationis, Iași, Nr. 7/2009, p. 126-135.

b) Participări ale directorului de proiect la manifestări științifice:

- Conferința științifică internațională «Ernst-Jünger: încercare de bilanț» la Universitatea din Wrocław: Wroclaw - iunie 2009.

- Simpozionul internațional «Paul Celan și spațiul cultural european», organizat de Centrul de cercetare «Paul Celan» al Facultății de Limbi Străine de la Universitatea București în cadrul Festivalului internațional «George Enescu»: București - septembrie 2009.

- Conferința internațională a Institutului pentru Științele Culturii al Academiei Austriece de Științe din Viena cu tema: «Spații intermediare. Migrație și delimitarea culturilor și identităților»: Viena - octombrie 2009.

- Workshop-ul dedicat «Traducerii Corespondenței Celan-Bachmann», organizat la Societatea Austriacă de Literatură din Viena în cadrul celei de-a III-a Întîlniri bienale a Bibliotecilor «Austria» cu tema «Șansele rețelelor culturale»: Viena - noiembrie 2009.

- Colocviul organizat cu prilejul deschiderii expoziției «Paul Celan și Meridianul său în Arhiva Alfred Margul-Sperber» la Muzeul Literaturii Române: București - decembrie 2009.

IV. - SINTEZĂ ETAPA 2009 (Faza I și II)

Raport cu privire la îndeplinirea obiectivelor de lucru propuse pînă la data de 15.12.2009 in cadrul proiectului de cercetare exploratorie

«DICȚIONAR AL PRESEI DE LIMBA GERMANĂ DIN BUCOVINA ISTORICĂ

1848-1940»

Echipa angajată în îndeplinirea proiectului de cercetare exploratorie « DICȚIONAR AL PRESEI DE LIMBA GERMANĂ DIN BUCOVINA ISTORICĂ 1848-1940 », și formată din prof. dr. Andrei Hoișie, lector dr. Ioan Constantin Lihaciu, lector dr. Hans Neumann, prep. drd. Dragoș Carasevici, a evaluat încă de la începutul activității de cercetare prevăzute în planul proiectului întregul ansamblu al informațiilor aflate la dispoziție prin bibliografia primară și secundară a temei, departajîndu-le pe cele fiabile de acelea care necesită o foarte atentă reconsiderare. S-a constatat cu această ocazie că procesul de configurare și ordonare a ansamblului presei de limba germană din Bucovina necesită trei categorii de investigații, pînă în momentul de față incomplete: cele care implică izvoarele indicînd punctual existența și datele de apariție ale publicațiilor din aria geografică și lingvistică avută în vedere; cele ce vizează examinarea propriu-zisă a fiecărei publicații în parte; cele ce privesc reconstituirea contextului istoric, politic, cultural și publicistic, fără de care descrierea motivațiilor imediate și ale evoluțiilor din istoria respectivelor publicații nu este posibilă. O clarificare teoretică în conexiune cu cele de mai sus s-a vădit deasemenea necesară în legătură cu definirea tipului de publicații periodice ce se pretează includerii în materia proiectului; criteriile și condițiile prezenței în spațiul public au trebuit de aceea odată mai mult analizate și precizate. Problematica relativă la cuprinsul unui « dicționar » ideal al presei de limba germană din Bucovina a făcut deasemenea obiectul dezbaterilor clarificatoare în echipa angajată în proiect: s-au desprins din acestea două principii fundamentale, menite a călăuzi întregul mers al cercetărilor: pe de o parte principiul exhaustivității, altfel spus efortul de a înregistra și documenta fără excepție toate titlurile de publicații de limba germană bucovinene apărute în intervalul temporal precizat, - ceea ce corespunde obiectivului principal al proiectului, acela de a redesena prin intermediul «opiniei publice» dimensiunea culturii germanofone din Bucovina istorică și a oferi pe această cale o explicație plauzibilă pentru performanțele ei științifice, literare și artistice ulterioare -, pe de altă parte acela al tratamentului diferențiat al fiecărui titlu în parte – ceea ce presupune ca, pe lîngă o consemnare foarte precisă a tuturor datelor redacționale și tehnice aferente oricărei publicații, titlurile care au avut o pondere reală culturală, politică sau de altă natură în spațiul public al provinciei să beneficieze de o investigație și o prezentare pe măsură în economia derulării proiectului și a valorificării sale redacționale.

Membrii echipei proiectului au ținut seama de etapizarea planificată în documentația inițială. Un prim demers, derulat prin activitatea de sistematizare a bibliografiei deja acumulate, prin contactele cu specialiștii în domeniu (precum dl. dr. Markus Winkler, de la Universitatea din Portsmouth), ca și prin anchetele întreprinse pînă în acest moment în bibliotecile din țară și din străinătate în care s-a lucrat (BCU Iași, Biblioteca Academiei Române București, Muzeul Național al Literaturii Române-Arhiva Sperber București,  Biblioteca Naționala Austriacă din Viena, Biblioteca Universității din Viena, Centrul de Documentare de Presa al Universității din Innsbruck, Biblioteca Națională Germană din Leipzig, Biblioteca Ossolineum din Wroclaw), a condus spre completarea semnificativă a listei publicațiilor de luat în considerație. A contat în acest sens atît obținerea unor date cu privire la fondurile aflate in depozitele Arhivei regionale și ale Bibliotecii Universității din Cernăuți, ca și valorificarea a două izvoare austriece privitoare la publicistica din fostul spațiu al Monarhiei habsburgice: «Preis-Verzeichniss der in der öster. -ung. Monarchie und im Auslande erscheinenden Zeitungen und period. Druckschriften,  bearb. von der k.k. Postamts-Zeitungs-Expedition in Wien» (Lista de prețuri a ziarelor si tipăriturilor periodice apărute în Monarhia austro-ungară și în străinătate, prelucrată de Serviciul de expediții ziarelor al Oficiului poștal chezaro-crăiesc din Viena) – apărute quasi-anual de la 1872 la 1914, unde se consemnează toate publicațiile abonabile și transportabile din acest spațiu, cu date semnificative asupra periodicității și volumului fiecăreia – precum și cataloagele de titluri ale mai multor agenții austriece și germane specializate în mijlocirea către presă a reclamelor și anunțurilor (Hübner, Haasenstein & Vogler, Rudolf Mosse, M. Dukes, Rudolf Schalek), publicate periodic de la mijlocul secolului al XIX-lea pînă la al doilea război mondial, cu date privitoare la interesul economic al periodicelor, inclusiv cu mențiunea tirajelor în cazul cotidienelor și săptămînalelor. Lista rezultatelor pînă în acest moment reprezintă o evidența aproape completă a prezenței periodicelor de limbă germană apărute în Bucovina istorică între 1848-1940 în bibliotecile, arhivele și colecțiile din diferite centre europene; există o viziune clară asupra fondurilor principale și, dacă acestea sînt incomplete, și asupra posibilității de a consulta în altă parte ceea ce lipsește acolo. Un succes ce merită a fi amintit l-a constituit descoperirea a două publicații considerate pînă în acest moment pierdute: „Die neue Heimat“ (1920), la Biblioteca Națională Germană din Leipzig, și „Die Strasse“ (1928), la Muzeul Național al Literaturii Române București. O concluzie deocamdată parțiala este aceea că un număr de titluri dintre cele furnizate de izvoarele sigure nu figurează totuși în evidențele nici unei biblioteci sau arhive din acelea unde au fost colecționate periodicele bucovinene de limbă germană; în cazul că pînă la sfîrșitul perioadei de investigații nu se va descoperi nici un număr păstrat din aceste titluri, sumarul final al dicționarului le va consemna, cu trimiterea exclusiva la izvorul sau izvoarele care îl înregistrează.

Izbucnirea epidemiei de gripă în Ucraina a împiedicat doi membri ai echipei să efectueze o deplasare planificată care ar fi avut drept obiect, pe lîngă consultarea titlurilor aflate în exclusivitate la bibliotecile și arhivele din Cernăuți, și o verificare suplimentară a listelor de publicații mai ales de la Lwiw, unde se va impune cu necesitate – la fel ca și la biblioteca Muzeului Județean de la Suceava - o asemenea investigație. Cercetările punctuale asupra titlurilor aflate pe listă, prevăzute a se desfășura sistematic și de a trece în revistă fără excepție toate publicațiile disponibile ce se încadrează în canonul stabilit, s-au desfășurat, cu excepția mai sus amintită, conform planificărilor, la Iași, București, Viena etc. S-au abordat, și pentru a evalua din punct de vedere tehnic timpul necesar unui bilanț complet al diferitelor colecții de publicații atît titluri ale unor periodice cu anvergura cantitativă și calitativă foarte diferite, cît și titluri ce au apărut pe perioade scurte, cu un număr mic de pagini, sau care nu au fost colecționate decît precar și parțial. Menționăm dintre acestea „Die Wahrheit“, „Czernowitzer Allgemeine Zeitung“, „Bukowinaer Rundschau“, „Bukowinaer Lloyd“, „Neue Freie Lehrerzeitung“, „Bukowinaer Fortuna“, „Der Patriot“, „Jüdisches Wochenblatt“, „Der Weg“, „Ostjüdische Zeitung“, „Der Tag“, „Czernowitzer Woche“, „Bukowiner Wahrheit“, „Freiheit!“, „Bukowinaer Bergjournal“ etc.

Unul din obiectivele importante planificate pentru aceste prime două etape ale derulării proiectului a avut în vedere alcătuirea cîtorva articole de probă și a modelului definitiv care ar urma să fie luat în considerare la redactarea finală a articolelor dicționarului. Publicația aleasă în acest sens a fost „Die Wahrheit“, apărută la Cernăuți (și Viena) între noiembrie 1907 și august 1914, cu o pauză semnificativă pe parcursul anului 1913 – publicație prevăzută ca bilunară, editată în limba germană de Mihail Chisanovici și de un grup de apropiați ai lui Aurel Onciul, preluînd tiparul consacrat în publicistica germanofonă de celebra „Die Fackel“ a lui Karl Kraus. Studiul asupra manifestării acesteia în spațiul public al Bucovinei dinaintea Primului Război Mondial a favorizat, prin complexitatea prestației politice, naționale, culturale și chiar stilistice a revistei, meditația noastră asupra modalităților de descriere „formală“ și „continutistică“ a publicațiilor din categoria celor cu „greutate“ în presa provincială, cu deosebire asupra  abordării unor chestiuni mai puțin transparente din existența unei publicații, precum reconstituirea din chiar materialul nemijlocit la dispoziție a controlului financiar și politic exercitat asupra ziarului sau revistei, a nivelului tirajului și a distribuției, a identificării autorilor articolelor în general nesemnate și a decriptării pseudonimelor etc. Au revenit în atenție cu acest prilej dificultăți și dileme legate de volumul consacrat fiecărui articol în parte, de referințele mai mult sau mai puțin precise la procesul de modernizare însoțit de momente anume din istoria politică și culturală a Bucovinei, implicînd aprofundarea acestora în momentul redactării textului articolelor, de necesitatea și posibilitatea recursului la documente de arhivă mai „delicate“ și de aceea mai greu accesibile, precum rapoarte ale cenzurii sau ale poliției, sau chiar legate de tranșarea definitivă a tipului de „discurs“ utilizat în redactarea articolului final, cu alte cuvinte asupra raportului dintre registrul tehnic, narativ și speculativ-eseistic. Rămîn încă în discuție întrebări legate de succesiunea alfabetică a articolelor, de trimiterile biobibliografice spre lămurirea unor evenimente sau cariere, de păstrarea unor formule în originalul german sau traducerea lor românească etc. În cazul unor publicații cu un profil foarte limitat, precum „Bukowinaer Fortuna“, s-a convenit ca formula finală a articolului să rețină, pe lîngă o foarte succintă caracterizare, doar datele strict tehnice ale apariției.

Echipa angajată în proiect s-a întrunit periodic, în medie de două ori pe lună, pentru analiza în comun a procesului de acumulare a datelor și a experienței acumulate pe parcursul stagiilor de documentare și a redactării articolelor de probă. Un rol important în clarificarea unei serii de probleme l-a avut schimbul de idei efectuat cu cadre didactice și cercetători ai universității din Innsbruck, autori ai unor lucrări referitoare la presa provincială din regiunea Tyrol. În activitatea echipei a fost antrenată și o doctorandă la zi în germanistică, instruită să ordoneze arhiva și biblioteca strînse între timp. Colaborarea cu serviciul de achiziții al Universității a contribuit deasemenea la crearea cadrului organizatoric adecvat activității echipei de cercetare.